Capitolul al șaptelea: Maica Domnului Platytera

 

     Platytera (Sfânta Sofia)

 O variantă a Maicii Domnului Rugătoare este Platytera  (,,Cea care tronează") este imaginea Maicii Domnului pe tron cu Pruncul în brațe sau în dreptul inimii și arătându-L lumii.  Această reprezentare iconografică apare mai ales în conca altarului și se întemeiază pe o cântare din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: ,,De Tine se bucură cea plină de daruri, toată făptura, soborul îngerilor și neamul omenesc, Biserică sfințită și Rai duhovnicesc, lauda fecioriei,din care trup S-a făcut și Prunc, Cel ce este Dumnezeul nostru, mai înainte de toți vecii. Din sânul tău Și-a făcut tron și trupul tău L-a făcut mai cuprinzător decât cerurile. De tine, cea plina de dar se bucură toată făptura, slavă ție!"

Maica Domnului apare zugrăvită pe bolta altarului, unde asistă la jertfa nesângeroasă a Fiului, precum odinioară  lângă cruce suferea cu Hristos la Patimile Sale sângeroase. 

Alături de tronul Maicii Domnului se înclină sfinți și sfinte în atitudini rugătoare, recunoscând-o ca Platytera care înseamnă  și ,,Cea care conține totul." La Voroneț tronul este înconjurat de îngeri cu discuri (semn al puterii lor, date asupra Universului) și caduceu (semn al forței lor necorporale), în atitudine de adorare față de Prunc.

                                                             Platytera (frescă Voroneț)

    Dupa Edictul de la Milan din 313, Biserica aflată în strânsă legătură cu Statul va cunoaște o perioadă înfloritoare. De aceea și sfinții apar în icoane în aceleași atitudini ca persoanele importante ale Imperiului bizantin, iar Maica Domnului cu Pruncul ca regină pe tronul imperial. ,,Ritualul curții furnizeaza o armătură a artei creștine. Asa cum erau reprezentați împăratul și împărăteasa pe tronurile lor, înconjurați de suita lor, sunt reprezentați Hristos și Fecioara între îngeri și sfinți. La Santa Maria Maggiore, Fecioara e reprezzentată ca Augusta. Una din primele picturi creștine (din prima jumătate a secolului al VI-lea) conservată la Santa Maria  Antiqua, ne arată Fecioara ca Basilissa, purtând diadema imperială, rochiile și bijuteriile funcției sale." (nota 1)

     Atitudinea aceasta denumită ,,de maiestate" este un tip medieval reprezentativ. (nota 2) Ca Împărăteasă, Maica Domnului cu Pruncul pe genunchi ilustrează un ecfonis liturgic:  Mai ales pentru Preasfânta, Preacurata, Prea Binecuvântata, Slăvita, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria."

    În arta eclezială românească, acest tip iconografic apare în fresca interioară (mai ales în conca altarului), cât și în fresca exterioară, în compoziții mai ample, precum în Acatistul Maicii Domnului (la Humor, Moldovița, etc).

                                                                   Imnul Acatist

Note:

nota1: ,,Imaginea interzisă - Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky", Alain Besancon, Humanitas, București 1996.

nota 2: ,,Arta veche a Banatului. arhitectura, picturile murale, icoanele. ", I. D. Ștefănescu, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara 1981.