Icoanele Maicii Domnului Îndurătoarea în fresca românească (partea a treia)
Eleusa de la Humor
La Humor, Sfânta Fecioară se pleacă spre Pruncul ținut în brațe ca într-un leagăn și îi ține capul cu o mână, pentru a-L săruta. Dar Copilașul ca într-un joc, încearcă sa evite sărutarea, iar în mișcarea Lui năvalnică ridică marginea maforionului Fecioarei. Repictarea a afectat icoana iar G. Balș presupune că au fost posibile repictări astfel încât să se schimbe chiar înțelesul icoanei. (nota 1) Totuși, ceea ce ni se oferă privirii sufletului, este icoana iubirii dintre Hristos și Biserica Sa, dintre Mire și Mireasă, așa cum e prefigurat în Cântarea Cântărilor ,,Stânga Sa este sub capul meu și cu dreapta-i mă cuprinde." (Cântarea Cântărilor 8,3) Ioan Alexandru surprinde această imagine într-o tușă poetică: ,,Fecioara și Pruncul sunt de ajuns (...)/ Icoana prelinsă în aură/ Icoana ei în fiecare casă/ Fecioara Mamă ce va fi Mireasă". ( ,,Mater Dolorosa")
Chipurile sunt surâzătoare în această fericită dezmierdare, de o expresivitate barocă. Liniștea Maicii și mișcarea avântată a Fiului, aceasta este dinamica în contrapunct a icoanei. Imaginea de proporții mai mari a Mariei face ca Pruncul să pară copil, exprimând prin aceasta coborârea lui Dumnezeu. Dar mișcarea Lui are ceva din avântul unui dans plin de dăruire și e caracteristic tânărului. (nota 2)
Eleusa de la Moldovița
La Moldovița mișcarea este mai domolită, dar la fel de afectuasă. Privirea Fecioarei este plină de iubire și durere totodată; aici ea este cea care se avântă mai mult către Pruncul care stă în brațele ei ca într-un leagăn. Brațul ei stâng o cuprinde de după gât pe deasupra maforionului (în icoana Maicii Domnului se văd pe dedesupt), iar dreapta stă pe umărul ei.
La Moldovița jocul a încetat; pătimirea de mai târziu dă naștere îngândurării. Duioasă și emotivă, această icoană amintește de Maica Domnului de la Don; s-au păstrat chipurile cu trăsături puternic reliefate, asemenea reliefurilor din metal. (G. Balș)
Maica Domnului de la Don
În final, s-ar putea realiza o grupare a acestor imagini iconografice, în funcție de caracteristicile care le aseamănă: Neamț-Baia, Voroneț-Bălinești, Moldovița-Humor, Eleusa de la Sf. Gheorghe, accentuând mai mult sentimentele.
În paralel cu icoana Maicii Domnului Îndurătoarea, dreptul Simeon cu Pruncul în brațe impresionează credincioșii prin expresivitatea sentimentelor. compozițiile sunt foarte asemănătoare: Sfântul Simeon, ca și Maica Domnului, Îl ține în brațe pe Pruncul Emanuel, iar obrazurile lor se ating.
La Voroneț această imagine apare în fresca exterioară, iar la Sf. Gheorghe (Suceava) în proscomidie. În ambele icoane mișcarea este pornită din partea Dtreptului Simeon care-L vede pe Cel Întrupat, după promisiunea lui Dumnezeu. ,,Și din îndemnul Duhului a venit la templu: și când părinții au adus înăuntru pe Pruncul Iisus ca să facă pentru El după obiceiul Legii, el L-a primit în brațele sale și a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace..." (Lc. 2, 27-32)
În icoana de la Voroneț , bătrânul Simeon Îl strânge cu dragoste la piept pe Emanuel care stă în brațele sale ca pe un tron. Fruntea înaltă, trăsăturile de adult întregite de gestul mâinii care binecuvintează, sunt îndulcite de un zâmbet copilăresc și de piciorușele durdulii. Îngerii privesc cu evlavie această scenă, închinându-se cu adorare. Chipurilelor nu sunt triste, ci transpare bucuria nașterii lui Hristos, purtat în brațe de un muritor. Acesta este numit pe fondul albastru: ,,Sfântul Simeon, purtătorul de Dumnezeu".
,,Avem impresia că acest chip a fost odinioară, ca și astăzi, din viața poporului, dintr-o adâncă venerație arătată bătrânului, preot și episcop, ajuns la cea mai înaltă înțelepciune, care dupa ce și-a închinat întreaga viață așteptării lui Izrail, acum e fericit să vadă Pruncul așteptat cu atâta dor." (nota 3)
În icoana de la Sf. Gheorghe (Suceava), Sfântul Simeon apare îngândurat, profețind sabia care va trece prin inima Fecioarei. ( Lc 2,35) Dacă în prima icoană Sfântul Simeon are întipărită pe chip înțelepciunea și bunătatea unui călugăr bătrân de la noi, aici chipul său este mai apropiat de schema bizantină. Iar Emanuel este mai solemn, cu întraga Sa statură de Împărat adolescent.
Note:
nota 1: ,,Împărăteasa cerului și Mama noastră", Episcop vicar Irineu Pop-Bistrițeanul, Casa de Editură Dokia, Cluj Napoca 1996.
nota 2: ,,Pământ cântând în imagini", W. Nyssen, Editura Institutului Biblic și de Misiune al B. O. R. București 1978.
nota 3: ibidem nota 2
Comentarii
Trimiteți un comentariu