Capitolul al patrulea: reprezentări ale Maicii Domnului Iubitoarea

Maica Domnului Strastnaia

Maica Domnului a Patimilor (Strastnaia)

Această icoană are origine bizantină. Sfânta Fecioară este îndurerată și îl strânge protectoare la pieptul ei pe Fiul care privește înfricoșat îngerii, ce îi arată în colțuri instrumentele viitoarelor Sale Pătimiri.

Prin comparație cu Maica Domnului pe tron sau imaginea imperială cu Pruncul cu chip de adult care binecuvintează solemn, aici se evidențiază mai mult latura umană: aceea a lui Dumnezeu înomenit care va pătimi. Este imaginea  timpurie a Domnului Iisus Hristos în Grădina Ghetsimani, rugându-Se: ,,Părinte, de voiești , treacă de la Mine acest pahar." (Luca 22,42) Privirea Maicii Sale este tristă, gânditoare, anticipând plângerea de lângă cruce. Iar dacă în prima imagine Arhanghelii  se înclină cu respect în fața Împăratului cerului și al pământului, în Răstignire chipurile lor sunt pline de tristețe, în unele icoane chiar plâng acoperindu-și chipurile.

                                         Maica Tare Apărătoare de la mrea Cutlumuș

                              Maica Domnului care alăptează (Galactotrophousa)

    Această tipologie casnică a Maicii iubitoare este vechi în Orient. ,,Trupul Său L-a făcut din trupul tău, sângele Său din sângele tău. Dumnezeu S-a hrănit cu laptele tău, iar buzele tale au fost atinse de buzele lui Dumnezeu." (Sfântul Ioan Damaschin)

    Această icoană surprinde momentul intim al alăptării Copilului dumnezeiesc: ,,Prunc sugător făcându-Te, Cel mai înainte de veci, pentru mila cea negrăită, Fecioara cea neispitită de bărbat Te-a născut pe Tine, Cel ce ai îndreptat pe Adam cel rătăcit ca pe un prunc." (nota 1) Pentru cea care L-a alăptat pe Dumnezeu Cuvântul, apare o nouă Fericire: ,,Fericit este trupul care Te-a purtat și fericiți sunt sânii pe care i-ai supt." (Luca 11,27). Nu este respectată anatomia, de aceea sânul este poziționat într-o perspectivă ciudata, sub umăr, spre deosebire de Madonele din arta sacră apuseană.

    După 1204 (cucerirea Constatinopolului de catre Cruciați) s-a încercat stabilirea unei relații între icoana italiană și cea rusească.  S-a făcut o paralelă între icoanele rusești Umilenia și Mlekotatenița (Iubitoarea si Cea care alăptează) cu icoanele italiene Mater Dolorosa și Madonna dell Latte. Dar se pare că atât arta eclesială italiană cât și cea rusă, au avut un izvor comun: tipurile iconografice bizantine (nota 2)

                                             Madona Litta: Leonardo da Vinci

       În icoanele pe sticlă din Scheii Brașovului, Maica Domnului apare frecvent sub forma neobișnuită a mamei alăptându-și Pruncul, bogat drapată într-un maforion roșu, cu coroană purtata de îngeri. Pentru a accentua somptuozitatea vestmântului, i s-a atârnat și o salbă din bani de aur, asemănătoare celor purtate de țărăncile avute din Țara Românească." (nota 3) Astfel, prin prezența îngerilor și prin prețiozitatea vestmintelor este sugerat faptul că Sfânta Fecioară nu este o femeie ca oricare alta care își alăpteaza copilul, ci este Împărăteasa cerului, care a dat naștere Celui Preaînalt. 

                              Maica Domnului care alăptează: Muzeul din Sibiel (icoană pe sticlă)

        La mănăstirea Sihăstria Voronei se află o icoană unică în lume: Maica Domnului cu Pruncul de mână. 

        O icoană destul de răspândită este și Somnul Pruncului Iisus: Pruncul (mic sau chiar adolescent) se odihnește, în timp ce Maica Sa îl veghează, însoțită de unul sau doi îngeri, asemeni celor care in icoana Maicii Domnului a Patimilor îi arătau Crucea și sulița.

Note: 

 nota 1: ,,Canoanele Maicii Domnului", Editura Bunavestire, Bacău, 1995, Cântarea a IV-a, Duminică seara, glas 1.

nota 2: ,,O istorie a artei ruse", Vasile Florea, Editura Meridiane, București, 1979.

nota 3: ,,La peinture paysanne sur verre de Roumanie", Iuliana Danco et Dumitro-Danco, Editura Meridiane, București 1975, pg. 67.