Capitolul al șaselea: Fecioara cu semn

 


      În icoana ,,Fecioarei cu semn" ("Znamenie" în rusă și ,,Vlahernitissa" în grecește), Maica Domnului sta în picioare cu mâinile ridicate la rugăciune iar Pruncul este reprezentat în medalion, pe pieptul său. Această reprezentare iconografică (denumită și ,,de la Blacherne"), se răspândește mai ales după 843 și împodobește îndeosebi bolta nartexului. Este ilustrat troparul Maicii Domnului cântat la Litie: ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce ești plină de daruri, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre."

     Imaginea Întrupării apare zugrăvită în cuvintele din slujba Învierii: ,,Pe Cel necuprins cu mintea și nescris împrejur (...) în pântecele tău cel tăinuit L-ai încăput, Maica lui Dumnezeu."  Reprezentarea veterotestamentară a Maicii Domnului în ,,Rugul aprins" văzută de Moise aparține acestui tip. 

      Rugul aprins o preînchipuie pe Sfânta Fecioară  ca primitoare a focului divin de care nu a fost mistuită. ,,Întruchiparea nașterii tale celei curate a arătat-o rugulcel ce ardea cu foc, dar  nu se mistuia." (nota 1) La sânul Fecioarei stă Pruncul în medalion, cu ambele brațe întinse în lături, binecuvântând întreaga lume. Această temă este una dintre cele mai vechi, reprezentată în secolul IV la Santa Maria Maggiore Roma. La noi apare în fresca exterioară la Humor, Sucevița.


    Tema Acoperământului Maicii Domnului (Pocrovul) este preluat din iconografia rusească; este o completare firească a Orantei fără Prunc. O imagine sugestivă de acest tip apare în marea scenă a Acatistului Maicii Domnului din fresca exterioară de la Sucevița (fațada sudică). Aici se vede și ,,o scenă mai deosebită cu caracter monumental, inspirată dintr-o icoană rusească, reprezentând-o pe Maica Acoperitoarea, primind sub mantia sa, transformată într-un imens cort, mulțime de sfinți, credincioși, etc." (nota 2) Aceasta este imaginea plastică a Acatistului Maicii Domnului.

                                                           Pocrovul (frescă, Sucevița)

    Pe chipul Maicii Domnului surprindem trăsătura esențială a Maicii îndurărilor: atitudinea rugătoare. Pentru aceasta, Biserica de pe pământ și din cer îi aduce cântare: ,,Pe tine, ceea ce te-ai arătat din cer în biserica din Vlaherne, Îngerii te-au cântat ,Apostolii te-au preamărit, Soborul ierarhilor și al cuvioșilor și ceata sfintelor femei te-au lăudat, Înaintemergătorul și cu Teologul s-au închinat, iar poporul ce era în biserică, cu veselie a cântat: Aliluia!" (Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului)


Note:
nota 1: Canoanele Maicii Domnului, Editura Bunavestire, Bacău 1995, Cântarea a 9-a Irmos.
nota 2: ,,Mănăstirea Sucevița", Nicolae Corina și Miclea Ion, Editura Sport-Turism, București 1977, pg. 22.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Capitolul al șaptelea: Maica Domnului Platytera

Imagine
       Platytera (Sfânta Sofia)  O variantă a Maicii Domnului Rugătoare este Platytera  (,,Cea care tronează") este imaginea Maicii Domnului pe tron cu Pruncul în brațe sau în dreptul inimii și arătându-L lumii.  Această reprezentare iconografică apare mai ales în conca altarului și se întemeiază pe o cântare din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: ,,De Tine se bucură cea plină de daruri, toată făptura, soborul îngerilor și neamul omenesc, Biserică sfințită și Rai duhovnicesc, lauda fecioriei,din care trup S-a făcut și Prunc, Cel ce este Dumnezeul nostru, mai înainte de toți vecii. Din sânul tău Și-a făcut tron și trupul tău L-a făcut mai cuprinzător decât cerurile. De tine, cea plina de dar se bucură toată făptura, slavă ție!" Maica Domnului apare zugrăvită pe bolta altarului, unde asistă la jertfa nesângeroasă a Fiului, precum odinioară  lângă cruce suferea cu Hristos la Patimile Sale sângeroase.  Alături de tronul Maicii Domnului se încli...
Citiți mai multe

Capitolul al cincilea: Maica Domnului Oranta (Cea care se roagă)

Imagine
    Un alt tip iconografic des întâlnit al Maicii Domnului (mai ales în frescă) este Oranta, ,,Cea care se roagă". Virgil Vătășianu a întreprins un întreg studiu (nota 1) referitor la originea și semnificația Orantei: ,,Cele mai timpurii figuri de orante se găsesc în picturile catacombelor romane, mai întâi ca figuri simbolice din cripta Lucinei din San Callisto, pe la începutul sau mai degrabă către mijlocul secolului al II-lea."     Figura Orantei dispare apoi total din iconografia occidentală, abstracție făcând de figura Fecioarei Orante create ulterior, dar care deriva desigur din vechea imagine. (nota 2)                                                   Oranta din catacomba Priscillei     Inițial, orantele reprezintă personificarea rugăciunii, mai ales cea adresată de catre sufletul mântuit pentru cei aflați pe pământ. (nota 3) Î...
Citiți mai multe

Maica Domnului in iconografia românească. Capitolul 1: bazele spirituale ale reprezentării Maicii Domnului în icoane (partea întâi)

Imagine
Maica Domnului învățându-L pe Prunc sa meargă (mrea. Vorona) Capitolul 1: bazele spirituale ale reprezentării Maicii Domnului în icoane (partea întâi) Omul s-a raportat la Divinitate in toate timpurile si a incercat sa-I creeze o imagine palpabila. Vițelul de aur căruia i s-a închinat poporul ales in nerăbdarea așteptarii lui        Moise cu o dovadă tangibilă, este doar un exemplu. ,,Vreau sa te pipăi si sa urlu: este!", se confesa Arghezi in veșnica sa pendulare dintre credință și răzvlătirea lui ,,oare exista?" Doar când Unul din Treime S-a întrupat dând trup omenesc Divinității, în sfârșit Dumnezeu putea fi atins si cercetat. Atunci când Toma vrea sa pipăie urmele rănilor lui Hristos după Învierea Sa, el nu a fost mustrat, dimpotriva, îndemnat să se convingă. Persoana lui Hristos unește în Sine două firi: cea divină pe care a avut-o din veșnicie si cea umana, împropriată în momentul in care Fecioara Maria accepta sa îi fie mamă. Doar asa, prin întruparea în corp ...
Citiți mai multe