Capitolul întâi: Preacinstirea Maicii Domnului în teologia ortodoxă (prima parte)

 

Icoana Maicii Domnului de la mrea. Durău

    Când vorbim despre Mântuitorul Iisus Hristos, nu putem sa nu amintim și de Preacurata Sa Maica, despre care au vorbit proorocii Vechiului Testament: ,,O Mlădiță va răsări din tulpina lui Iesei și un lăstar din rădăcinile lui va da." (Isaia 11,1). Despre Maica Domnului găsim date atât în Sfânta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, cât și în Sfânta Tradiție, izvoare ale Revelației dumnezeiești.

    Sfânta Fecioară Maria este floarea cea mai aleasă din neamul lui David, templul viu în care Dumnezeu Cuvântul Se va sălășlui, luând trup omenesc. Isaia proorocește un semn: ,,Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel." (Isaia 7,14). Rugul care ardea dar nu se mistuia (Ieșire 3,2) este tot o prefigurare a Maicii Domnului.

                                                                   Rugul aprins

    Preacinstirea Maicii Domnului începe în Noul Testament odată cu plecarea smerită a bătăii de albă aripă a Arhanghelului binevestitor. Cu câtă uimire și bucurie trebuie să fi primit Gavriil vestea cea mare și de taină a întrupării de la Dumnezeu Tatăl! Cu câtă evlavie s-a închinat in fața Fecioarei neștiute de nimeni, o anonimă, numind-o ,,plină de har și binecuvântată între femei." (Luca 1,28) 

    Fecioara însăși, sub inspirația Duhului Sfânt, a mărturisit că ,,i-a făcut mărire Cel Puternic si Sfânt" și de aceea în viitor o vor ,,ferici toate neamurile." ((Luca 1, 48-49) I-a adus cinstire și Sfanta Elisabeta (mama Sfântului Ioan Botezătorul), numind-o ,,Maica Domnului" și ,,binecuvântată între femei." ((Luca 1, 42-43) Însuși Iisus Hristos i-a adus cinstire vrednica de un fiu toată viața pâna la moartea pe Cruce când nu a lăsat-o singură ci a încredințat-o ucenicului iubit, Sfantul Apostol Ioan: ,,Iată Mama ta." (Ioan 19, 26-27)

Răstignirea Domnului, frescă Voroneț (foto: Doxologia)

      Și de unde această cinstire deosebită? Scopul ei i-a fost dezvăluit Sfintei Fecioare de către Arhanghelul vestitor: ,,ai aflat har la Dumnezeu. Și iată, vei lua în pântece și vei naște Fiu, și vei chema numele Lui Iisus." (Luca 1,30-31). Întocmai unei perle bine acunse în scoică, Sfânta Fecioară ni se dezvăluie ca Mireasa si Maica Mirelui, Arhetipul feminin. Iar daca perla se naște în mare dintr-un fir de nisip și o rază de soare, Sfânta Fecioară va deveni Mamă prin mângâierea Duhului; dintre toate fecioarele, ea a fost aleasă de Hristos ca locuință și tron. Nu o prințesă de neam ales ci o copilă simplă; pentru sufletul ei, poartă deschisă a Raiului, Hristos S-a coborât pentru a o sfinți și a o face Maica Lui. În virtutea libertății sale, a fost pusă în situația de a-și da acordul pentru a deveni Maica lui Dumnezeu. Pentru o clipă îngerii s-au oprit cutremurați, pentru o clipă pământul s-a oprit din rotirea sa: și a fost ,,Fie!" Din momentul în care întreaga ființă a Sfintei Fecioare este o acceptare a voii lui Dumnezeu (în care totul e ,,amin"), se pune începutul mântuirii noastre: ,,Iată roaba Domnului. Fie mie dupa cuvântul tău." (Luca 1,38)

                                                         Bunavestire (Teofan Cretanul)

    Răspunsul copilei este simplu, fără întrebări inutile, fără curiozități neîncrezătoare. Copila deși tânără de ani, era matură cu sufletul fiindcă ea crescuse în duhul rugăciunii smerite. ,,Sfânta Fecioară Maria devine astfel noua Evă, care Îl naște pe noul Adam în chip dumnezeiesc, iar ceilalți toți prin ea. Căci ea e la mijloc între Dumnezeu și zidire, prin ea se face darea frământării noastre și întoarcerea dumnezeirii, schimbul cel mai presus de fire și mântuitor". (nota 1)

    De la acordul Buneivestiri, legătura ei cu Hristos se va realiza în modul cel mai intens si direct, fără mijlocire. Nașterea lui Hristos din femeie umanizează deplin cerul și îndumnezeiește creația. Rânduiala Ziditorului este împlinită prin Aceea în care credința, smerenia și iubirea au transformat-o în chivot însuflețit. 

   Cinstirea Maicii Domnului este o formă de cinstire adusa Fiului ei, nu diminueaza cu nimic închinarea adusă lui Dumnezeu. Iar închinarea adusa lui Hristos va curge, se va răsfrânge și asupra Maicii Sale. Contestând că Sfânta Fecioară Maria este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos) si numind-o ca Nestorie doar ,,născătoare de om", cel mult ,,născătoare de Hristos", s-ar ajunge la negarea lui Hristos ca Mântuitor. Iar această negare ar duce la negarea mântuirii noastre.

    

Note: 

nota 1: ,,Împărăteasa cerului si Mama noastra", Episcop vicar Irineu Pop-Bistrițeanul, Casa de Editură Dokia, Cluj Napoca 1996, citat din Teofan al Niceei.