Capitolul întâi: Preacinstirea Maicii Domnului în teologia ortodoxă (partea a doua)

 Maica Domnului cu Pruncul (Petrovskaia)

    La Sinodul al III-lea de la Efes, a fost inclusă hotărârea Sfântului Chiril al Alexandriei (din cele ,, 12 Anatematisme): ,,Dacă cineva nu vrea să mărturisească, că Emanuel este Dumnezeu adevărat și că, deci Fecioara este Născătoare de Dumnezeu întrucât a născut în trup pe Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup (cum s-a scris"Cuvântul Trup S- a făcut"), să fie anatema! (nota 1) Sfântul Grigorie de Nazianz adaugă: ,,Dacă cineva nu crede că Sfânta Maria este Născătoare de Dumnezeu, e despărțit de Dumnezeu." (nota 2)

    Planul biologic a fost depășit: vasul în care Cel smerit Se pleacă, este tot smerit si curat. (Luca  1,46-48) Se arată cea mai înaltă culme a sinergiei: pe de o parte puritatea Fecioarei, pe de altă parte harul curățitor al lui Dumnezeu coborât asupra sa. Astfel ea s-a transformat în cel dintâi om îndumnezeit.

   Maica Domnului de la Văratic

    ,,Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău." (Luca 1,42) Între kenoza Mântuitorului Iisus Hristos și Sfânta Fecioară Naria ca Născătoare de Dumnezeu este o strânsă legătură, iar numele ei va fi unit în permanență cu cel al lui Dumnezeu Înomenit. ,,Duhul Sfânt este sălășluit în Ipostasul Cuvântului, forma materială ca plasticizare a rațiunii." (nota 3)

    Bunavestire (Sinai)

    Sinodul al VII-lea ecumenic o situeaza pe Maica Domnului deasupra tuturor sfinților și îi adresează cultul de supradulie sau supravenerare, dogma mariologica fiind dezbătută și în Sinodul al V-lea ecumenic. Cultul Maicii Domnului apare conturat înca din cea mai veche Liturghie, cea a Sfântului Apostol Iacob. (nota 4) În biserică, la sfârșitul Utreniei, se cântă: ,,Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim." Iar la cuvintele ,,strâmtă este poarta și îngustă este calea care duce la Viață și puțini sunt care o află" (Luca 7,14), privirea blajină a Maicii din icoană îndeamnă la rugăciune.

    

                                                  Sinodul al VII-lea ecumenic

    În cultul ortodox, icoana Maicii Domnului este cinstită alături de icoana Fiului ei. Multe dintre aceste icoane sunt făcătoare de minuni, ca un izvor de binecuvântare revărsat de Maica Îndurărilor. Aceste fapte minunate revelează încă o dată sfințenia Fecioarei. ,,Văd izvoare de minuni revărsându-se de la Sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, asupra celor care în genunchi stau și cu credințâ se roagă ție", găsim scris în Acatistul Maicii Domnului.

    Acatistul Maicii Domnului, Bucuria celor necăjiți (foto: Doxologia)

    La ruși există sărbători speciale în cinstea icoanelor făcătoare de minuni ale Maicii Domnului (nota 5), cum ar fi Icoana Maicii Domnului de la Novgorod (sec. XII), Icoana Maicii Domnului din Mănăstirea de lângă râul Tolda descoperită într-o scorbură (secolul XIV), Uspenia (Lavra Pecerska), Icoana Maicii Domnului din Fedorovskaia (secolul XIII), comandata în urma unei revelații. 

                                            Maica Domnului Fedorovskaia

    La polonezi se găsește Fecioara cea neagră - denumită astfel datorită culorii întunecate, la Mănăstirea Czestochowa.

                                             Fecioara neagră de la Czestochowa

    La greci, cele mai multe icoane făcătoare de minuni se găsesc în Sfântul Munte, Grădina Maicii Domnului. Spre exemplu cea de la Mănăstirea Filoteiu (secolul al XVI-lea), după tradiție fiind adusă aici prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, pentru a fi salvată de iconoclasm. ,,Icoana ta cea făcătoare de minuni ai dăruit-o nouă, Maica lui Dumnezeu, de la care, celor ce vin cu credință, izvoare de minuni se revarsă." (Acatistul Maicii Domnului)

                                           Icoana de la Mănăstirea Filoteiu

    

    În România există icoane ale Maicii Domnului de tradiție bizantină: Hodighidria de la Mănăstirea Neamț (primită de Alexandru cel Bun de la împăratul bizantin Ioan Paleologul la 1424), Hodighidria de la Agapia din secolul XIV și altele.

                                                        Hodighidria de la Neamț

    Impresioneaza duioșia icoanelor minunate de la Horaița, de la Catedrala Mitropolitana din Iasi sau cea de la mănăstirea Durău. La Mănăstirea Dintr-un lemn, o icoană miraculoasă a fost descoperită de un călugăr într-un stejar, din care a auzit cuvintele: ,,Dorința mea este ca tu să zidești aici pentru mine o mânăstire din acest pom." (nota 6)

    

                        Maica Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

    Cultul adus Maicii Domnului ia o înfățișare vizibilă în fața icoanei sale; dogma mariologică se reflectă în reprezentarea iconografică, acolo unde imaginea este mai grăitoare decât cuvântul.

            Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Horaița (foto: Doxologia)

Note:

nota 1: ,,Teologia dogmatică ortodoxă (II), pr. prof. dr. D. Stăniloaie, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe române, București, 1997.

nota 2:  ,,Împărăteasa cerului și Mama noastră", Episcop vicar Irineu Pop-Bistrițeanul, Casa de Editură Dokia, Cluj- Napoca 1996

nota 3: ,,Istoria Bisericii Universale, Manual pentru Institutele Teologice, vol. 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1975.

nota 4: ibidem nota 2

nota 5: ,,Cinstirea Maicii Domnului în cultul ortodox și formele ei de exprimare", din revista ,,Orodoxia", pr. prof. Ene Braniște, anul XXII, nr.3, iulie-sept. 1980, pg. 532.

nota 6: ,,Mănăstirea dintr-un lemn", arhim.Gheorghescu Chesarie, Episcopia Râmnicului și Argeșului, Râmnicu Vâlcea, 1979, pg. 8-9.