Icoanele Maicii Domnului Îndurătoarea în fresca românească (partea a doua)

                                       Maica Domnului Eleusa de la Bălinești

     La Bălinești (1494), icoana Maicii Domnului din luneta de deasupra intrării în pronaos se observă în ansamblu, deși este foarte degradată. Chipurile și vestmintele nu se mai cunosc, păstrându-se doar o parte din chitonul Pruncului. 

     Desenul este suplu, armoniile sunt clare. Ca și la Voroneț (în Eleusa situată deasupra ușii la intrarea în pronaos), Eleusa de la Bălinești se aseamănă cu icoana Maicii Domnului de la Vladimir, dar rotită invers. Mâna stângă a Pruncului odihnește pe pieptul Maicii (mai jos decât în icoana bizantină), cealaltă fiind petrecută pe după gât; însă din cauza degradării nu se mai observă. Obrazurile sunt lipite într-un moment de mare tandrețe, iar brațul stâng al Maicii susține Pruncul strâns la piept.

                  

                                                         Eleusa de la Voroneț

        Eleusa din exonarthexul de la Voroneț, se aseamănă foarte mult cu icoana de la Bălinești, dar este mai bine păstrată. Același fundal cu stele transpune persoanele sfinte într-un cadru ceresc. Aici însă în stânga și în dreapta sus apar Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil înclinați în semn de respect (ca la biserica Sfantul Gheorghe). Vestmântul bogat al Fecioarei amintește de hainele bogate ale domnitorilor. 

                                            Icoana Maicii Domnului de la Vladimir

     Eleusa de la Voroneț amintește mult de icoana patetică a Maicii Domnului de la Vladimir. Nu doar prin poziționare (rotită însă invers), cât și prin expresivitate. Tristețea din ochii ei mari este o înduioșătoare imagine a dragpstei materne. În icoana bizantină este păstrat canonul dar icoana românească este mai ,,împământenită". Este surprinsă chiar ridicarea ușoară a părții stângi a feței, de parcă Pruncul ar fi vrut să se cuibărească mai bine la sânul Mamei Sale, lipindu-Și obrăjorul cu toată puterea și îmbrățișând-o de după gât.

     Trăsăturile lui Emanuel s-au ,,îndulcit" într-un chip gingaș. Mâna stângă se zărește grațioasă de după gâtul Fecioarei iar cu dreapta o ține de umăr. În icoana bizantină, Sfânta Fecioară îi călăuzește pe credincioși către Hristos, atingându-i ușor maforionul; la Voroneț mâna cade pe genunchiul pe care îl mângâie ușor.  Atingerea aceasta este a roabei în fața lui Dumnezeu Întrupat. Dar ,,dacă Fecioara cea Preacurată este roaba Domnului, apoi cu adevărat este și Împărăteasa a toată făptura cea văzută și nevăzută." (Sfântul Dimitrie al Rostovului). Împreună cu Arhanghelii care privesc întristați dar în adorare (respectul fiind vădit de mâinile lor acoperite de vestmânt), această imagine amintește de Maica Domnului a Patimilor.

Eleusa de la biserica Sfântul Gheorghe din Suceava

În biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, la fel ca la Voroneț, apar ca însoțitori cei doi Arhangheli iar de această dată fundalul este simplu. Aici Maica susține Pruncul cu stânga, iar mâna dreaptă primește mâna Lui, în același timp arătând spre Hristos. Cu dreapta El binecuvintează, în timp ce mișcarea avântată a capului este întreruptă de plecarea smerită, plină de dragoste, a Fecioarei. Obrazurile se unesc, Pruncul o privește, însă Maica îngândurată se uită în fața sa, departe.

În binecuvântarea Pruncului și călăuzirea Maicii se vede tipologia Hodighidriei; apropierea afectuasa, gesturile și chipurile aparțin însă tipologiei Eleusa. Prezența Arhanghelilor, grija Maicii Domnului pentru Pruncul care își ține mâna într-a ei, amintește de Maica Domnului a Patimilor. Autorul realizează astfel o fericită combinație de tipuri, specifică de altfel icoanei Maicii Domnului Îndurătoarea: ,,Plecând de la tipul Hodighidriei prin variantele sale mai puțin ieratice (...) se ajunge la Eleusele de tip mai puțin mișcat cum e la Neamț sau Baia, se ajunge la Eleusa de la Suceava, unde sentimentele devin mai intime iar acest aspect se accentueaza la Voroneț, Bălinești, Moldovița și Humor." (nota 1)

Eleusa de la Neamț

     Icoanele Maicii Domnului de la Neamț și Baia asemănătoare ca și compoziție, amintesc mult de icoana Maicii Domnului de la Don (rotită însă invers). La Neamț  chipurile sunt îngândurate dar și pline de seninătate. Ca un Împărat, Hristos Prunc binecuvintează cu dreapta, iar cu stânga ține sulul Evangheliilor.  Maica îi lasă deplină libertate de mișcare ținându-L cu mâna dreaptă de care El își sprijină picioarele, iar cu stânga il ține de după umăr.

Eleusa de la Neamț

   La Baia poziția este asemănătoare celei de la Neamț, deosebindu-se prin mâna dreaptă călăuzitoare a Maicii și stânga Pruncului de pe maforionul Fecioarei. Doar gesturile amintesc de pictura originală, pentru ca repictările au fost grosolane (chiar cu adaos de ulei), modificând vizibil ideea artistică originară. Vestmintele au o tușă greoaie, mâinile și chipurile sunt naive și lineare.

Note:

nota 1: ,, Împărăteasa cerului și Mama noastră", Episcop vicar Irineu Pop-Bistrițeanul, Casa de Cultura Dokia, Cluj Napoca 1996.