Postări

Se afișează postări din iunie, 2023

Icoanele Maicii Domnului Îndurătoarea în fresca românească (partea întâi)

Imagine
                                                Îndurătoarea de la Strei (frescă)       Motto: ,,Iconografia rusească, balcanică și a Țărilor Române prezintă aspecte excepțional de interesante. Asistăm la evoluția unei lumi în care stăruie note ale trecutului și se zbuciumă o viață nouă, aceea a epocii și a poporului. Uimesc, întru aceasta, aparițiile și încorporările în trunchiul bătrân al unei arte milenare, de esență tradițională, a noutății, câștig datorat evoluției și personalității artiștilor." (nota 1)   Secolul XIV      Prezența Maicii Domnului cu Pruncul este nelipsită în iconografia românească. Dar tipul Maicii Domnului Eleusa (Îndurătoarea) este mai rar, deși a pătruns de timpuriu în Țările Române; acest fapt s-a datorat mai ales contactului cu așezările bizantine pontice și de la Dunăre - Dinogeția, Păcuiul lui Soare. (not...

Maica Domnului în simțirea românească (partea a patra)

Imagine
                                            Maica Domnului cu Pruncul de la Silea     În icoana populară a Crăciunului (îndeosebi cea de la Nicula) ,,nașterea are loc într-un decor plin de modestie. Fecioara Maria are hainele unei țărănci, într-o parte se află niște snopi de grâu, iar din cealaltă privesc niște mioare, simbolizând ocupațiile preferate ale oamenilor din partea locului. Ai impresia apoi, că, cerul a coborât în interiorul sălașului, totul fiind inundat de o lumină familiară și plăcură." (nota 1)      Celor care nu participă la taina Nașterii lui Hristos, Maica Domnului le poate schimba statutul. Asftfel, caii sunt blestemați pentru agitația lor care trezește Pruncuțul nou născut, iar boii - pentru firea lor blajină, domoală - sunt binecuvântați. În colinde se resimte aspectul cosmic al relației om-natură, familiaritatea locală cu toate elem...

Maica Domnului în simțirea românească (partea a treia)

Imagine
                                                                                                         Eleusa de la mrea. Pângărați    Părintele Stăniloaie subliniază că lipsa de echilibru coincide la noi cu o anormalitate, de aceea lipsește dramatismul exagerat al culorii prea vii la icoanele pe lemn, patetismul, înduioșarea forțată, manierismul. Nu este nici rigiditatea hieratică bizantina, nici misticismul slav al lui Teofan Grecul, ci se apropie mai mult de seninătatea cuviosului Andrei Rubliov. (nota 1) Maica Domnului este zugrăvită în icoana românească într-o deplină cumințenie a culorii și liniei pline.     În bisericuțele mici, sfinții îți devin prieteni iar Maica Sfântă nu este Regină ci Maică, s...

Maica Domnului Îndurătoarea în simțirea românească (partea a doua)

Imagine
                 Îndurătoarea (Eleusa) de la catedrala Mitropolitană Cluj Napoca      Icoana populară a Maicii Domnului reflectă în mod deosebit simțămintele calde ale românului pentru protectoarea sa: dragoste, duioșie, căldură, încredere. Icoana este vie în măsura în care autorul ei a avut o legătură de suuflet cu persoana sfântă reprezentată de el. ,,Grația icoanelor pe sticlă este expresia unei alese distincții sufletești, presupune o nobilă sensibilitate, în continuă mișcare." (nota 1)     Maica Domnului nu este zugrăvită oricum, pentru că ocupă în simțirea românească un loc aparte. Iconăreasa Anica Pop Măximoaia din Nicula făcea următoarea afirmație cu decenii în urmă: ,,Lucru mere bine și-i de cinstire, pre cât ți-ai slobozit inima în el." (nota 2) Icoana Maicii Domnului face parte în mod organic din colțul de răsărit, așa cum fresca exterioară parcă izbucnește din verdeața care împrejmuiește bisericile moldove...

Maica Domnului Îndurătoarea în simțirea românească (partea întâi)

Imagine
                                      Icoana Maicii Domnului de la mrea. Nămăiești     ,,Cultura noastră a rămas șoptită, mărturisită în taine, de aceea este cu preponderență lirică (...). Omul apusean a adus ofrande gigantice lui Dumnezeu pentru a-L îndupleca să coboare. (...). La noi, trăind în șoaptă, ne-am păstrat forma caldă a culturii. Suntem locuiți în Duh, purtăm în noi lumina." (nota 1)     Din această lumină și căldură a izvorât înțelegerea iubirii în comuniune, care a dus la ,,Dulcea Sărutare". ,,Între român și Dumnezeu e o familiaritate plină de iubire. Părintele ceresc e numit Dumnezeu Drăguțu', simțindu-se coborârea Lui în comunicarea iubitoare cu sine. în același înțeles folosește poporul nostru expresia Măicuța Domnului, văzând-o ca Măicuță nu numai pentru Fiul ei cel iubitor, ci și pentru tot cel ce se adreseaza ei. Simt pe Măicuța Domnului tot așa de aprop...

Capitolul al șaptelea: Maica Domnului Platytera

Imagine
       Platytera (Sfânta Sofia)  O variantă a Maicii Domnului Rugătoare este Platytera  (,,Cea care tronează") este imaginea Maicii Domnului pe tron cu Pruncul în brațe sau în dreptul inimii și arătându-L lumii.  Această reprezentare iconografică apare mai ales în conca altarului și se întemeiază pe o cântare din Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: ,,De Tine se bucură cea plină de daruri, toată făptura, soborul îngerilor și neamul omenesc, Biserică sfințită și Rai duhovnicesc, lauda fecioriei,din care trup S-a făcut și Prunc, Cel ce este Dumnezeul nostru, mai înainte de toți vecii. Din sânul tău Și-a făcut tron și trupul tău L-a făcut mai cuprinzător decât cerurile. De tine, cea plina de dar se bucură toată făptura, slavă ție!" Maica Domnului apare zugrăvită pe bolta altarului, unde asistă la jertfa nesângeroasă a Fiului, precum odinioară  lângă cruce suferea cu Hristos la Patimile Sale sângeroase.  Alături de tronul Maicii Domnului se încli...