icoanele Maicii Domnului

        În icoana ,,Fecioarei cu semn" ("Znamenie" în rusă și ,,Vlahernitissa" în grecește), Maica Domnului sta în picioare cu mâinile ridicate la rugăciune iar Pruncul este reprezentat în medalion, pe pieptul său. Această reprezentare iconografică (denumită și ,,de la Blacherne"), se răspândește mai ales după 843 și împodobește îndeosebi bolta nartexului. Este ilustrat troparul Maicii Domnului cântat la Litie: ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te, ceea ce ești plină de daruri, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre."      Imaginea Întrupării apare zugrăvită în cuvintele din slujba Învierii: ,,Pe Cel necuprins cu mintea și nescris împrejur (...) în pântecele tău cel tăinuit L-ai încăput, Maica lui Dumnezeu."  Reprezentarea veterotestamentară a Maicii Domnului în ,,Rugul aprins" văzută de Moise aparține acestui tip.    ...

    Un alt tip iconografic des întâlnit al Maicii Domnului (mai ales în frescă) este Oranta, ,,Cea care se roagă". Virgil Vătășianu a întreprins un întreg studiu (nota 1) referitor la originea și semnificația Orantei: ,,Cele mai timpurii figuri de orante se găsesc în picturile catacombelor romane, mai întâi ca figuri simbolice din cripta Lucinei din San Callisto, pe la începutul sau mai degrabă către mijlocul secolului al II-lea."     Figura Orantei dispare apoi total din iconografia occidentală, abstracție făcând de figura Fecioarei Orante create ulterior, dar care deriva desigur din vechea imagine. (nota 2)                                                   Oranta din catacomba Priscillei     Inițial, orantele reprezintă personificarea rugăciunii, mai ales cea adresată de catre sufletul mântuit pentru cei aflați pe pământ. (nota 3) Î...

Maica Domnului Strastnaia Maica Domnului a Patimilor (Strastnaia) Această icoană are origine bizantină. Sfânta Fecioară este îndurerată și îl strânge protectoare la pieptul ei pe Fiul care privește înfricoșat îngerii, ce îi arată în colțuri instrumentele viitoarelor Sale Pătimiri. Prin comparație cu Maica Domnului pe tron sau imaginea imperială cu Pruncul cu chip de adult care binecuvintează solemn, aici se evidențiază mai mult latura umană: aceea a lui Dumnezeu înomenit care va pătimi. Este imaginea  timpurie a Domnului Iisus Hristos în Grădina Ghetsimani, rugându-Se: ,,Părinte, de voiești , treacă de la Mine acest pahar." (Luca 22,42) Privirea Maicii Sale este tristă, gânditoare, anticipând plângerea de lângă cruce. Iar dacă în prima imagine Arhanghelii  se înclină cu respect în fața Împăratului cerului și al pământului, în Răstignire chipurile lor sunt pline de tristețe, în unele icoane chiar plâng acoperindu-și chipurile.               ...

      Maica Domnului din Don         Icoana Maicii Domnului Eleusa (Binevoitoarea) este mai mult decât imaginea iubirii materne, este simbolul Mirelui Hristos unit cu Biserica Sa, reprezentata de Sfânta Fecioară Maria. Denumită în franceză ,,Notre Dame de Compassion", ,,Notre Dame de tandresse", în germană ,,die Gottesmutter der Rubrung", în engleză ,,Our Lady of Tenderness", în rusă ,,Umilenie" și în italiană ,,Madonna dell'affetto", ,,La Vergine Eleusa" (nota 1), acest tip iconografic este plin de duioșie.                                                    Maica Domnului din Smolensk     ,,Ca expresie, acest chip al Îndurătoarei sau al Umileniei, este cel mai duios și mai mișcător din toată iconografia creștină." (nota 2). Maica Domnului, într-o îmbrățișare tandră cu Pruncul care Își lipește obrăjorul de al său, ...

                                              Îndrumâtoarea de la Smolensk       Maica Domnului Hodighidria (Cea care arată Calea) este ipostaza didactică, severă a Maicii Domnului Îndrumătoarea, venerată îndeosebi după anul 843. (nota 1) Aflată într-o atitudine maiestoasă, Fecioara ca Tron al lui Dumnezeu, ține pe brațul său (de obicei stâng) pe Pruncul Iisus cu chip de adult. Cu mâna cealaltă arată spre El ca spre Împăratul: Călăuzitoarea arată Calea, Adevărul și Viața.     Pruncul Emanuel binecuvinteaza cu dreapta, iar în mâna stângă ține hotărât sulul Evangheliilor, arătând demnitatea Sa de Învățător. Vestmântul fastuos, hașurat cu aur, sugerează demnitatea Lui de Împărat. Chipul Îi este plin de blândețe iar maturitatea trăsăturilor se prelungește în binecuvântarea pe care o dă ca un adult, amintind de Pantocrator sau Judecător.     ...

Vitamarissa de la mrea. Vatoped     O imagine plastică a Sfintei Fecioare Maria ne- a fost lăsată de Sfântul Dionisie Areopagitul în ,,Scrisoarea" sa: ,,Înaltă, peste mijlocie, foarte zveltă, cu mâini și picioare delicate și frumoase, culoarea pielii ca aurul, ochii ca mâslina coaptă, ovalul feței desăvârșit; se purta în culorile fecioarelor: roșu și vânăt. (...) Toată înfățișarea și purtarea ei erau atât de dumnezeiești, încât   dacă n-aș fi știut că nu-i ea Dumnezeu, m-aș fi închinat în fața ei ca lui Dumnezeu." (nota 1) Sfântul Ioan Damaschin completează: ,,Haina i-a fost decentă, mersul ei demn, nici pripit, nici afectat. Seriozitatea ei apărea îndulcită prin amabilitatea și bunăvoința ei." (nota 2) Icoana Maicii Domnului de la mrea. Letca Nouă Maica Domnului este învestmântată în tunică și maforion, iar în picioare are încălțăminte roșie, împărătească. ,,Maforionul e un vestmânt sirian, asemănător cu toga. Constă într-o foaie trapezoidală, țesătură de bumbac ori...

Prodromița             Nașterea lui Dumnezeu Însuși dintr-o femeie oarecare, în mod biologic-natural este de neconceput chiar și ca idee în sine. Dacă zeii antici erau în mare parte desfrânați (chiar Zeus apela la stratageme precum ploaia de aur sau prefacerea într-o lebădă), erau mincinoși, invidioși, în fine aveau toate defectele omenești, Dumnezeu Întrupat era fara de păcat. ,,Hristos ca om vine la existență asemenea lui Adam, printr-un act dumnezeiesc, deci nepătat de păcatul voluptății." (nota 1)      Reprezentarea Maicii Domnului în icoană este strâns legată de dogma întrupării Logosului divin. Legătura firească dintre Mamă si Fiu s-a păstrat și în icoane, aceste două imagini devenind pilonul iconografiei creștine; ele sunt cele mai vechi și mai răspândite. ,,Asemenea tiparului Crucii (...) venerabilele și sfintele imagini sunt consacrate (...) atât icoana Domnului Dumnezeu și a Mântuitorului Iisus Hristos, cât și cea a Maicii Domn...

 Maica Domnului cu Pruncul (Petrovskaia)     La Sinodul al III-lea de la Efes, a fost inclusă hotărârea Sfântului Chiril al Alexandriei (din cele ,, 12 Anatematisme): ,,Dacă cineva nu vrea să mărturisească, că Emanuel este Dumnezeu adevărat și că, deci Fecioara este Născătoare de Dumnezeu întrucât a născut în trup pe Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup (cum s-a scris"Cuvântul Trup S- a făcut"), să fie anatema! (nota 1) Sfântul Grigorie de Nazianz adaugă: ,,Dacă cineva nu crede că Sfânta Maria este Născătoare de Dumnezeu, e despărțit de Dumnezeu." (nota 2)     Planul biologic a fost depășit: vasul în care Cel smerit Se pleacă, este tot smerit si curat. (Luca  1,46-48) Se arată cea mai înaltă culme a sinergiei: pe de o parte puritatea Fecioarei, pe de altă parte harul curățitor al lui Dumnezeu coborât asupra sa. Astfel ea s-a transformat în cel dintâi om îndumnezeit.    Maica Domnului de la Văratic     ,,Binecuvântată ești tu între ...

  Icoana Maicii Domnului de la mrea. Durău     Când vorbim despre Mântuitorul Iisus Hristos, nu putem sa nu amintim și de Preacurata Sa Maica, despre care au vorbit proorocii Vechiului Testament: ,,O Mlădiță va răsări din tulpina lui Iesei și un lăstar din rădăcinile lui va da." (Isaia 11,1). Despre Maica Domnului găsim date atât în Sfânta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, cât și în Sfânta Tradiție, izvoare ale Revelației dumnezeiești.     Sfânta Fecioară Maria este floarea cea mai aleasă din neamul lui David, templul viu în care Dumnezeu Cuvântul Se va sălășlui, luând trup omenesc. Isaia proorocește un semn: ,,Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele Lui Emanuel." (Isaia 7,14). Rugul care ardea dar nu se mistuia (Ieșire 3,2) este tot o prefigurare a Maicii Domnului.                                             ...

                                                              Frescă: mrea Sucevița Capitolul 1: bazele spirituale ale reprezentării Maicii Domnului în icoane (partea a doua)     Trupurile sfinților oferă viziunea ,,zilei a opta", a Parusiei care preschimbă, înduhovnicește materia. Astfel trupul ,,face pace" cu sufletul și nu mai este, cum spunea Origen, o pedeapsa și o închisoare. Tensiunile dintre trup și suflet sunt înlăturate iar icoana este tocmai imaginea acestei armonii. Cu atât mai mult va primi închinare icoana Maicii Domnului, ,,primul arhiereu după Hristos", cum o numea Ghenadie Scholarul. Căci închinăciunea va urca la prototipul său care nu este altcineva decât Stăpâna tururor, Maica Fiului lui Dumnezeu.     Căutând în permanență cu ochii sufletului în sus, măsurând înălțimile cu pasul rugaciunii, sfânt...